Get Adobe Flash player

 

Lacul Skadar şi râul Crnojević

 

Unul dintre ultimele locuri din Europa cu pelicani, cea mai mare rezervaţie ornitologică din Europa, una dintre ultimele mlaştini de apă dulce din Bazinul Mediteraneean, cel mai mare lac din Balcani, una dintre cele mai mari atracţii naturale şi istorice din Muntenegru! Proprietarul tuturor acestor superlative este lacul Skadar. 
Lacul se află în căldarea Zeta-Skadar, la o depărtare de 7 km de mare. Două treimi din lac îi revin Muntenegrului, iar o treime Albaniei. Adâncimea lacului variază, în funcţie de nivel, între 370 şi 530 m. Partea muntenegreană a lacului şi zona de ţărm, în suprafaţă de 40 000 m2, sunt declarate parc naţional. Lacul este o criptodepresiune, cea ce înseamnă că unele părţi ale fundului său sunt sub suprafaţa mării. Există treizeci asemenea locuri şi se numesc ochiuri. Cel mai adânc ochi este Radus, de cel puţin 60 m. Adâncimea medie a lacului este de 6 m. Cu prilejul  navigării pe lac, vă puteţi convinge de caracterul fracţionat al malurilor sale, cu numeroase golfuri, mici insule şi peninsule. Ţărmul este mlăştinos, acoperit cu un larg brâu de trestie, iar suprafaţa lacului e acoperită de un covor de plante de baltă. Partea de sud este pietroasă şi păstrează  câteva păduri de castan sălbatic. 
Lacul Skadar constituie un adăpost important pentru păsările de apă. Prin Convenţia de la Ramsar din 1996, a fost înscris pe lista mlaştinilor de importanţă internaţională. Iubitorii de bird watching se pot bucura aici pe deplin, pe lacul Skadar găsindu-şi adăpost 270 de specii de păsări, multe dintre acestea fiind ameninţate cu dispariţia sau chiar pe cale de dispariţie. Semnul de protecţie al lacului este pelicanul. În lac trăiesc şi 40 de specii de peşte, dintre care cele mai interesante sunt speciile autohtone de crap şi oblete, dar interesant este şi faptul că sunt prezente şi unele specii marine: ţiparul de mare, chefalul, somonul şi altele. Vânătorii şi pescarii sunt, în sezoanele neprohibite, oaspeţi numeroşi. În bazinul lacului Skadar se găseau douăzeci de complexe mănăstireşti, astfel că această zonă a fost supranumită „Zetska Sveta Gora” (Muntele Sfânt al Zetei). Lesendro şi celelalte fortificaţii sunt o mărturie a luptelor purtate aici între muntenegreni şi turci. Mănăstirile, bisericile, fortificaţiile şi monumentele sacrale amintesc în principal de vechii domnitori, Balšići şi Crnojevići.
 Insule
Numeroasele insule sunt interesante şi ca adevărate paradisuri pentru păsări, dar şi în calitate de monumente cultural-istorice ce constituie o mărturie a importanţei de odinioară a acestui ţinut. 
Insula Vranjina este o pitorească aşezare de pescari . Aici se găseşte mănăstirea Sfântul Nikola, pe care nu demult a renovat-o, cu propriile sale mâini, părintele Nikola, care vreme de zece ani a fost trezorier la mănăstirea Hilandar. Fiicele regelui Nikola veneau deseori să-şi petreacă vara la conacul ce se afla pe insulă şi care astăzi este în ruină. 
Insuliţa Grmozur e supranumită şi „Alcatrazul muntenegrean”. Este o insulă cu urme ale unei foste fortificaţii turceşti, pe care regele Nikola a utilizat-o ca închisoare pentru acei adversari politici ai săi care, după cum se spune, nu ştiau să înoate. De asemenea, Grmozur este şi o insulă a păsărilor. 
Pe insula Starčevo se găseşte, reconstruită, o biserică din secolul al XIV-lea, un conac renovat şi mormântul primului tipograf al cărţilor în cirilice, Božidar-Vuković-Podgoričanin. 
Krajinski arhipelag este un şir de aproximativ cincizeci de insule şi stânci lângă malul de sud-vest al lacului. 
Insula Galeb este locul cu cele mai multe cuiburi de pescăruşi argintii din Muntenegru. Curiozitatea  constă în faptul că păsările cuibăresc pe o insulă de apă dulce.  Aici este permis  a se înregistra, filma şi fotografia, însă este interzis a se lua sau a se umbla la ouă întrucât pescăruşii sunt o specie ocrotită.  
Pe insula Beška se află o biserică ce reprezintă ctitoria Jelenei Balšić. Dacă aveţi noroc, pe această insulă puteţi urmări stoluri de porumbei sălbatici ori vreo pereche de ciuhurezi. Cincisprezece minute de navigat în direcţia sud-est de insula porumbelilor şi ajungeţi la insula bâtlanilor. Insula este cunoscută sub numele de Omerova gorica. Printre trunchiurile de dafin s-a instalat o colonie de aproximativ 40 de perechi de bâtlani cenuşii, care, pe la mijlocul anilor ’70, a fost descrisă ca fiind singura colonie cunoscută ce cuibăreşte într-un asemenea loc. În ultimii ani, bâtlanilor cenuşii li s-a alăturat şi bâtlani albi mici. Bâtlanii sunt o specie ameninţată şi de aceea protejată prin lege, astfel că nu aveţi voie să umblaţi la ouăle acestora. 
Cel mai bine e să terminaţi turul insulelor printr-o vizită pe Murička plaža. Este unica plajă de nisip de pe lac, care prin frumuseţe nu cedează în faţa celor mai frumoase plaje adriatice. Pe plajă se găseşte un obiectiv de cazare, iar un crap de Skadar vă va pica bine după oboseala navigatului. Pe plajă puteţi să închiriaţi de la pescarii localnici o barcă pentru o vizită pe „insulele păsărilor”. Dacă nu vă place navigatul de lungă durată, pe plajă puteţi ajunge şi pe un drum de uscat. 
Pe malurile lacului se află capitala de odinioară a statului medieval muntenegrean – Rijeka Crnojevića. Această micuţă aşezare pescărească a fost cândva chiar şi un centru comercial. Domnitorii muntenegreni s-au bucurat aici de o climă binefăcătoare. Aici a fost tipărită cea dintâi carte în cirilice din sudul slav. Marea bogăţie a acestui colţ au constituit-o şi păşunile de pe lângă ochiurile de apă, din care există multe în această zonă şi care sunt foarte bogate în peşte. Înainte de războaiele balcanice, Rijeka a fost plină de ateliere manufacturiere şi chiar aici a fost deschisă cea dintâi farmacie din Muntenegru, precum şi primul atelier pentru făcut arme. În fabrica „Marica” se produceau mărgele din solzi de peşte. 
Navigatul pe lac, vizitarea insulelor şi un eventual prânz în stilul etno muntenegrean, preucum şi un şir de programe complementare de excursii constituie oferta  agenţiei turistice „Montenegroexpress”, tel. 081 245470.
 
 
Your rating: None Average: 10 (1 vote)

Etno parc Terzića Avlija

Etno parcul Terzića Avlija - Zlakusa - Serbia

Imagini aleatoare

Njeguši - biserică

Contor

  • Site Counter: 18,679
  • Published Nodes: 169
  • Since: 2016-07-19 20:22:22
  • Visitors:
    • Today: 4
    • This week: 5
    • This month: 53
    • This year: 238